| Concurenta |
Cartea Alba a Liberei Concuren...
Organizatia pentru Cooperare s...
Glosar de termeni folositi in ...
Reteaua Internationala de Conc...
Organizatia Mondiala a Comertu...
Conferinta Natiunilor Unite pe...
Cooperarea Economica Asia-Pacific
Consiliul Concurentei
Forumul Global al Concurentei
Centrul Regional pentru Concur...
Bangladeş, numit oficial Republica Populară Bangladesh limba bengali: este un stat situat în Asia de Sud. Acesta este învecinat cu India aproape în întregime cu excepţia părţii de sud-est unde este învecinat cu statul Burma iar în partea de sud fiind învecinat cu Golful Burma. Datorită unificării cu statul Indian al Bengalului de vest a fost creeată o regiune numită Bengal. Bangladesh înseamnă în limba bengali "Statul Bengal". Graniţele regiunii care au format Bangladesh-ul de astăzi au fost stabilite în 1947 de partea indiană astfel ajungâd pe partea de est noului stat Pakistan. Unificarea a fost bazată în special datorită religei comune a celor două state, mai precis cea a Islam-ului. Împărţirea teritoriului Indiei este realizată în funcţie tipul religie astfel, majoritatea o deţine populaţia cu credinţă în Hinduism şi minoritatea cea cu credinţă în Islam.
Istorie
Teritoriul de azi al Bangladeshului a făcut parte, succesiv, din Imperiul Gupta (secolele V-IV î.Hr.) şi Maurya (secolele IV-III î.Hr.), din Imperiul Marilor Moguli (secolele XVII-XVIII) şi din colonia britanică India (secolele XVIII-XX). În august 1947 a fost proclamată independenţa statului Pakistan, format din două provincii aflate la 1 700 kilometri distanţă una de alta, ambele având o populaţie preponderent musulmană: Pakistanul de Vest şi Pakistanul de Est (actualul Bangladesh). Contradicţiile economice, politice, etnice, culturale şi religioase despart cele două provincii. În 1949, şeicul Mujibur Rahman formează Liga Awami care se pronunţă pentru autonomia Pakistanului de Est. După victoria în alegeri (1970) a partidului Liga Awami în Pakistanul de Est, acesta îşi proclamă independenţa (martie 1971). Trupele pakistaneze încearcă să înăbuşe mişcarea de independenţă. În condiţiile războiului civil şi, apoi, ale războiului indo-pakistanez, Pakistanul de Est devine stat independent (16 decembrie 1972) luând numele de Bangladesh (recunoscut de Pakistan în 1974). În februarie 1975, constituţia este modificată; partidele politice sunt desfiinţate, constituindu-se partidul unic, de guvernământ al cărui conducător, Mujibur Rahman, devine preşedintele republicii. În august 1975, o lovitură de stat îl înlătură pe Mujibur Rahman (care este asasinat) şi inaugurează o perioadă de instabilitate politică internă. La 24 martie 1982, puterea este preluată de generalul H. M. Ershad, administrator-şef al legii marţiale şi apoi preşedinte al statului (1988-1990).