Consiliul Concurenței a finalizat inspecțiile inopinate efectuate la cele 10 bănci participante la stabilirea ratelor de referinţă ROBID/ROBOR.
Inspecțiile s-au derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID).
Astfel, investigația vizează activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea desfășurată în intervalul de 15 minute după efectuarea „fixingului”, respectiv atragerea și plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național.
Potenţiala practică anticoncurenţială afectează întreg teritoriul României, indicele ROBOR stabilit de cele 10 bănci fiind o componentă a preţului (rata dobânzii) pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice înaintea datei de 2 mai 2019 şi a creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor juridice din toate sectoarele economice.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).
ROBID este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele atrase de către bănci de la alte bănci participante la tranzacțiile de pe această piață. ROBID se determină în cadrul aceleiași proceduri de fixing, împreună cu ROBOR.
Documentele ridicate în cadrul inspecțiilor inopinate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice.
Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor.
Legea concurenței interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, în special cele care stabilesc prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare.
Bogdan Chiriţoiu, despre controalele la bănci: Nu investigăm preţuri, ci dacă au fost înţelegeri între unii actori de pe piaţă
Consiliul Concurenţei derulează controale la principalele bănci din ţară cu privire la ROBOR, a precizat preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu, arătând însă că instituţia este interesată dacă există înţelegeri între unii actori de pe piaţă care să facă această creştere a indicelui mai mare decât ar fi justificată.
"Derulăm de ieri dimineaţă o serie de controale la principalele bănci din ţară, controalele sunt derulate în continuare, deci ele nu sunt finalizate şi cu siguranţă analiza concluziilor va dura. Deci, vom ieşi şi vom comunica în momentul în care avem mai multe informaţii. Momentan nu pot decât să confirm, înţeleg că a ieşit de la companii, ceea ce ne-a surprins, nu suntem obişnuiţi, companiile să anunţe ele că sunt investigate de Consiliul Concurenţei, nu ştiu de ce au făcut-o. Dar, în orice caz, vă confirm că de ieri dimineaţă se derulează controale pe baza procedurilor noastre legale, cu autorizare judiciară", a declarat Chiriţoiu la Parlament.
Întrebat dacă există suspiciuni că ar putea fi o înţelegere între bănci legată de creşterea dobânzilor, el a arătat că "asta e abilitat Consiliul Concurenţei să verifice".
"Foarte important de spus - noi nu investigăm preţuri. Şi e normal ca preţurile să crească, inclusiv dobânzile să crească sau să scadă, în condiţiile pieţei. În momentul de faţă avem o inflaţie foarte mare, de două cifre, deci preţurile cresc. Ce faci când cresc preţurile? Ai două pârghii să opreşti creşterea preţurilor. Pe de o parte, Guvernul, prin Ministerul de Finanţe, reduce cheltuielile publice, reduce deficitul bugetar: pe cealaltă parte, Banca Naţională creşte dobânzile. O creştere a dobânzilor în piaţă e normală, e mecanismul prin care luptăm cu creşterea preţurilor. Deci, noi nu investigăm creşterea dobânzilor în sine, ci vrem să vedem dacă nu cumva, pe acest climat unde era normal să aibă loc o creştere a dobânzilor, nu există şi înţelegeri între unii actori de pe piaţă care să facă această creştere mai mare decât ar fi ea justificată", a transmis Chiriţoiu.
El a menţionat că "au existat informaţii în piaţă, dar, în esenţă, a fost autosesizare" în acest caz, respectiv pe bază de analiză proprie.
"Dacă există dovezi de încălcare a legii, atunci noi vom aplica sancţiuni, după ce dăm posibilitatea companiilor să se apere, evident. Dacă nu suntem convinşi de apărările lor, vom aplica sancţiuni ca oricărei alte companii. (...) Investigaţia noastră durează, ştiţi că media e de doi ani. Investigaţia aceasta, care este complicată, nu mă aştept să fie mai scurtă decât o investigaţie normală. (...) Evident, pe parcursul investigaţie ne vom consulta cu Autoritatea de Reglementare, că ei au cea mai bună expertiză în statul român privind sectorul bancar. Dar investigaţia e pornită pe analiza noastră, nu e legată de vreo sesizare primită din partea altei instituţii. (...) Nu se rezumă numai la ROBOR, ne uităm şi la alte lucruri", a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.
ARB: Preocuparea Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor bancare este binevenită
Preocuparea Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor bancare, în măsura în care acestea se reflectă în ratele plătite de consumatori şi în modul de remunerare a depozitelor, este normală, a afirmat preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Bogdan Neacşu.
"Creşteri ale ratelor dobânzilor - atât pe palierul consumatorilor, cât şi la nivelul pieţelor interbancare se înregistrează nu doar în România, ci la nivel global, în contextul valului inflaţionist. Piaţa banilor este o piaţă liberă, în care preţurile - ratele dobânzilor - se formează pe baza lichidităţii (raportul cerere-ofertă) şi încorporează atât condiţiile curente de piaţă, cât şi anticipaţiile jucătorilor din piaţă, iar în prezent suntem într-un context marcat de volatilitate ridicată şi multiple incertitudini", a precizat preşedintele Consiliului Director al ARB.
În opinia sa, faptul că semnalele legate de evoluţia preţurilor au contribuit la creşterea dobânzilor oferite la depozite, de la mai puţin de 1,5% la începutul anului - în cazul depozitelor pentru populaţie, până la 7,5% - media la nivelul pieţei la sfârşitul lunii septembrie este o ilustraţie a modului de funcţionare a mecanismelor de piaţă şi arată că băncile sunt în concurenţă pentru a-şi acoperi nevoia de lichiditate prin atragerea de resurse de la clienţi.