Piata avocaturii, vazuta din biroul lui Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. Ce trebuie sa stie avocatii (VIDEO)

Șeful autorității de concurență a precizat intr-un video-interviu acordat BizLawyer că au fost primite sesizări referitoare la unele reglementări ce ar fi afectat piața avocaturii. Procedurile sunt in derulare. Consiliul Concurenței a adresat UNBR întrebări și este așteptată o reacție oficială. . .

“Incercam sa fim echilibrati, insa in acelasi timp concurenta are logica ei, este benefica pentru societate si trebuie aparata. Pentru noi este important ca in activitatea asociatilor profesionale sa nu avem bariere de intrare in profesie - deci sa fie cat mai usor accesul pentru a exista concurenta - sa nu avem tarife minime -sa nu se spuna ca pretul nu are voie sa scada sub un anumit nivel, pentru ca, din punctul acesta de vedere, cu cat este pretul mai mic, cu atat e mai bine pentru consumator. Si, nu in ultimul rand, consumatorul trebuie sa aiba informatie pentru a-si alege furnizorul; altfel cum concureaza oamenii intre ei daca nu stiu cine si ce pret percepe, ce reputatie si ce rezultate profesionale are ? Deci, pentru ca piata sa functioneze bine, trebuie sa existe informatie“, a aratat Bogdan Chiritoiu in video-interviul acordat BizLawyer.

Presedintele Consiliului Concurentei a explicat de ce nu institutia pe care o coordoneaza nu poate abdica de la principiile sale. “Acestea sunt principii la care noi nu putem renunta nu pentru ca avem noi idei fixe, ci pentru ca ele au o logica economica sanatoasa, benefica pentru societate”.

Pe de alta parte, a spus Bogdan Chiritoiu, Consiulul Concurentei nu va refuza orice rol de autoreglementare in cadrul asociatiilor profesionale. “Noi incurajam inclusiv Baroul sa discute cu noi, sa vedem care sunt interesele lor, sa vedem cum le putem compatibiliza cu regulile de concurenta. Nu ne opunem ideii de a avea standarde de calitate, de comportament etic, dar sunt convins ca aceste preocupari pot fi foarte bine imperecheate cu preocuparile noastre pro-concurentiale”, a explicat pentru BizLawyer presedintele Consiliului Concurentei.

Mai multe despre sesizari si plangeri, propuneri de settlement, capitalul uman al Consiliului Concurentei, costurile unei investigatii si intentii de viitor, puteti afla urmarind video-interviul acordat de Bogdan Chiritoiu pentru BizLawyer.

Interviul poate fi vizionat si pe YouTube aici.

BizLawyer: Intotdeauna m-am intrebat cine sunt cei care investigheaza marile corporatii, intocmesc „dosarele” in urma carora se aplica amenzi uriase, tin piept si aproape mereu castiga in instanta bataliile juridice cu firmele de top din avocatura care apara clientii investigati. Care sunt atuurile juristilor de la Consiliul Concurentei? Cum reusesc sa invinga firmele – uneori consortiile de firme – de avocati angajate de companiile investigate?

E adevarat, noi castigam in marea majoritate a cazurilor, dar, in acest timp, avem reduceri ale sanctiunilor dictate de instanta. Deci nu as spune chiar ca nu au nicio sansa impotriva noastra. Oamenii nostri sunt bine platiti ca functionari publici, dar nicidecum la nivelul la care isi platesc oamenii casele de avocatura. Banuiesc insa ca avem avantajul de a avea o institutie mare in spate... Avem un departament juridic de 15 oameni, acestia lucrand cu materiale pregatite de alti 5-6 specialisti care au fost in echipa de investigatie. Si, ca sa fiu sincer, dupa 5 ani aici, cred ca avem cazuri relativ simple. Castigam pentru ca avem dreptate. Mie mi se par evidente cazurile acestea, nu pricep de ce lumea se incapataneaza sa se tot judece, cand avem variante de settlement, avem variante de reducere a sanctiunilor. De ce ne incapatanam oare sa ne judecam ani de zile, cand avem niste cazuri foarte clare? Daca am avea cazuri complicate, de analiza economica rafinata, de abuz de pozitie dominanta, unde intr-adevar e de interpretat, as intelege poate, dar cazurile noastre, in marea lor majoritate, sunt clare, se vad de la o posta. Pe scurt, ne straduim sa avem destui oameni, sa ii platim bine, sa le dam sprijin, sa ne facem dosarele bine, dar, pe de alta parte, fiind inca la inceput, alegem cazuri necontroversate. Repet: castigam pentru ca avem cazuri extreme de clare.

BizLawyer: Discutam recent cu un fost director din Consiliul Concurentei care s-a indreptat catre o firma de avocati si ma intrebam cat de stabil este aparatul Consiliului, daca in anii in care ati condus institutia a reusit cu usurinta Consiliul sa isi pastreze oamenii. Are institutia un numar suficient de specialisti pentru a investiga toate cazurile suspecte de distorsionare a concurentei? Ori aveti nevoie de un aparat mai mare, de oameni poate mai bine pregatiti pe anumite zone ?

Cred ca 300 de specialisti, cati sunt acum, sunt suficienti. Problema este intr-adevar sa ai intotdeauna oamenii protiviti si sa ii formezi pentru a avea abilitatile potrivite, sa tina pasul cu ceea ce se intampla in tehnicile de investigare, in economie. Pe ansamblu avem destui oameni, nu avem insa destui experti pe pietele care ne intereseaza. Suntem intr-un proces lent, dar este un proces de consolidare al capacitatii institutionale. Avem un plan de formare profesionala, incercam - inclusiv cu experti din strainatate - sa crestem nivelul de pregatire a oamenilor nostri. Si unde este nevoie o sa si recrutam, vom aduce din afara abilitati pe care nu le avem acum in Consiliu. E adevarat ca nu e foarte simplu. Am avut ghinionul de a traversa o perioada de austeritate – ii invidiez pe cei care au fost inaintea mea si tot aveau rectificari in plus, la mine au fost numai rectificari bugetare in minus - si asta ne-a limitat si capacitatea de angajare.

BizLawyer: Pentru ca vorbeam de stabilitate, au fost multi specialisti care au ales sa plece la o alta firma?

Nu au fost multi, criza s-a manifestat si in partea cealalta, in mediul privat, nu numai la noi. In aceste conditii nu au plecat foarte multi, au fost doar cativa. Insa, asa cum se intampla de obicei, nu au plecat cei mai slabi.

BizLawyer: Cam ce efort presupune investigarea unui caz greu, precum cel împotriva firmelor petroliere?

O investigatie implica 3-4 persoane – in treacat fie spus, cea din domeniul petrolului a avut o echipa mai mare de investigatie - si tine de la 1 pana la 3 ani. O investigatie implica un efort mare in termen de oameni/zile. Daca am face o evaluare pentru a vedea cam cat l-a costat pe contribuabil o investigatie – in salarii platite si costuri conexe – ajungem la concluzia ca suma poate fi cuprinsa intre zeci de mii de euro si peste 100 de mii de euro.

BizLawyer: Care e raportul intre sesizarile pe care le primiti si capacitatea de a le acoperi cu echipa Consiliului Concurentei? Primiti 20, va focusati pe 3-4? Care sunt cifrele?

Nu suntem chiar atat de ineficienti din punct de vedere managerial pentru ca avem si constrangeri legale. Nu putem sa respingem o plangere pentru ca nu exista resurse pentru ea, respingem numai cazurile pentru care credem ca nu exista dovezi ca sa le investigam. In rest, evident ca in functie de cat de important este un caz, punem sa alocam mai multi sau mai putini oameni, avem prioritati intre cazuri. Dar daca cineva ne face o sesizare si daca noi credem ca ea este intemeiata, exista indicii, deschidem investigatia.

BizLawyer: Putem spune cate sesizari ati primit anul trecut, de exemplu, si pe cate dintre acestea ati demarat investigatii?

Sesizari sunt foarte multe, plangeri mai putine. Diferenta dintre plangere si sesizare este cumva formala. Plangerea se face pe un formular, trebuie sa vii cu niste dovezi, nu sunt foarte multe. Dintre acestea, o treime din cazuri continua cu deschideri de investigatii. Sesizarile sunt ceva mult mai vag… Sa spunem ca exista o scrisoare in care ni se spune ca se intampla ceva neplacut pe piata X si suntem rugati sa investigam. Aici mai rar deschidem investigatii, sunt mai degraba informatii pe care le pastram noi, eventual ne mai documentam... O sesizare e doar o caramida, nu duce la o investigatie, dar din plangeri rezulta un procent important in investigatii.

BizLawyer: Mai departe, ce procent din investigatiile pornite se finalizeaza cu amenzi ?

Acest procent variaza, dar cred ca este undeva sub jumatate... Am avut insa si ani in care grosul investitigatiilor finalizate au dus la amenzi, iar anul trecut o treime din investigatiile finalizate s-au finalizat cu sanctiuni.

BizLawyer: Cam care ar fi raportul dintre sanctiunea data de Consiliul Concurentei si confirmarile definitive din justitie ?

La confirmarea unei incalcari a legii, procentajul e mare, la Inalta Curte ajuge undeva la 80% spre 90% din cazuri. In cuantum de amenda, mai putin, de multe ori instanta spune „da, s-a incalcat legea, dar Consiliul a dat o amenda prea mare”. Aici procentul variaza din nou de la an la an, am avut ani cu 50%, am avut ani cu 65%. Intre o jumatate si doua treimi din volumul sanctiunilor e confirmat de Instanta Suprema.

BizLawyer: Lumea avocaților a început anul 2014 sub semnul frământărilor, protestelor și dezbaterilor provocate de o decizie adoptată la mijlocul lunii decembrie 2013 de către Consiliul Național al Uniunii Barourilor din România, prin care au fost aduse mai multe limitări modalităților în care avocații își pot promova activitatea profesională prin mijloace de comunicare în masă. Cele mai multe dintre prevederile emise în decembrie sunt contrare regulilor de concurență, în sensul în care împiedică accesul potențialilor clienți la informații și posibilitatea ca avocații nou intrați în profesie, mai puțin cunoscuți, să își promoveze calitățile și serviciile, inclusiv prețurile pentru acestea. Asta o spune Valentin Mircea, fostul vicepresedinte al institutiei pe care o conduceti. De ce a tacut si tace Consiliul Concurentei? Probabil ca au ajuns si la dumneavoastra niste proteste..

Am primit sesizari, nu plangeri. Am trimis o adresa Baroului, am avut discutii cu oameniid e acolo, asteptam sa vedem o reactie oficiala. Incercam sa fim echilibrati, insa in acelasi timp concurenta are logica ei, este benefica pentru societate si trebuie aparata. Pentru noi este important ca in activitatea asociatilor profesionale sa nu avem bariere de intrare in profesie - deci sa fie cat mai usor accesul pentru a exista concurenta - sa nu avem tarife minime -sa nu se spuna ca pretul nu are voie sa scada sub un anumit nivel, pentru ca, din punctul acesta de vedere, cu cat este pretul mai mic, cu atat e mai bine pentru consumator. Si, nu in ultimul rand, consumatorul trebuie sa aiba informatie pentru a-si alege furnizorul; altfel cum concureaza oamenii intre ei daca nu stiu cine si ce pret percepe, ce reputatie si ce rezultate profesionale are ? Deci, pentru ca piata sa functioneze bine, trebuie sa existe informatie. Acestea sunt principii la care noi nu putem renunta nu pentru ca avem noi idei fixe, ci pentru ca ele au o logica economica sanatoasa, benefica pentru societate. Pe de alta parte, nu vreau sa fiu nihilist si sa refuz orice rol de autoreglementare in cadrul asociatiilor profesionale; noi incurajam inclusiv Baroul sa discute cu noi, sa vedem care sunt interesele lor, sa vedem cum le putem compatibiliza cu regulile de concurenta. Nu ne opunem ideii de a avea standarde de calitate, de comportament etic, dar sunt convins ca aceste preocupari pot fi foarte bine imperecheate cu preocuparile noastre pro-concurentiale.

BizLawyer: Sunt foarte curios cum se vede piata avocaturii din cealalta parte a baricadei… Ce apreciati cel mai mult la firmele de avocati cu care ati interactionat in perioada in care erati in conducerea autoritatii de concurenta? Ce reprosuri ati fi avut pentru acestea?

Daca vorbim de piata in general, pentru ca suntem foarte atenti la asa-numitele profesii liberale - din pacate multe nu se comporta liberal si au fost sanctionate de Consiliu - pot sa spun ca avocatii stau mai bine decat alte profesii liberale, pentru ca barierele de intrare in profesie sunt mult mai mici. Noi lucram cu un numar destul de mic de avocati, nu exista foarte multe case de avocatura care sa ofere servicii de concurenta, astfel incat ne vedem destul de des cam cu aceeiasi oameni. Cred ca este un lucru bun faptul ca sunt cateva case de avocatura care s-au specializat in concurenta. Evident ca acesti avocati isi pot sfatui mult mai bine clientii; am avut situatii in care am rugat firmele sa vina insotit de avocati pentru ca astfel se faciliteaza dialogul. Insa mi-as dori sa ajungem mai des si mai usor la settlement, mi se pare ca irosim prea mult din energia noastra si prea mult din banii clientilor fugarindu-ne prin instanta. Sunt convins ca am putea gasi solutii sa rezolvam cazurile fara a trebui sa trecem prin procedura aceasta, de durata si costisitoare, a instantei. Mi s-a spus ca nici legea nu e suficient de atractiva, ne ocupam, anul viitor o modificam, dar tinta noastra asta ar fi sa ajungem mult mai usor la settlement. Asta ne-ar economisi si noua resursele, ne-am putea ocupa de mai multe cazuri, ar fi mai simplu si pentru juristii nostri care merg in instanta.

BizLawyer: Si aceste intelegeri cam ce presupun ?

Acum avem o varianta prin care cel care recunoaste ca a incalcat legea primeste o reducere din cuantumul amenzii. Avem si varianta mai generoasa prin care cineva care vine si ne da informatii pe care noi nu le avem despre un caz, scapa complet de sanctiune. Cred ca aceste doua mijloace le-am putea folosi mai mult decat le folosim in prezent. Mi s-a spus ca ar trebui facute unele modificari in legislatie, astfel incat intelegerile legate de recunoastere, cu reduceri de amenda, sa poata fi facute mai la inceputul investigatiei, nu cand aceasta este gata. Vreau sa fac aceste modificari, voiam inca de acum doi ani, dar nu am gasit o formula, nu am putut sa gasim un text care sa fie acceptabil pentru juristi. Inteleg ca acum vantul intelectual s-a mai schimbat, cehii au facut-o deja, juristii nu mai par atat de opusi ideii... Interesul public ar fi servit daca firma care a gresit vine si recunoaste cat mai repede; in felul acesta eu economisesc resurse. Cred ca e bine si pentru cei investigati – acestia deja si-au facut estimarea si inteleg ca e foarte probabil sa fie sanctionati cu temei, fiindca stiu ce dovezi avem. Daca evaluarea lor interna este ca se indreapta spre o sanctiune, ar fi mai avantajos si pentru ei, si pentru noi, sa recunoasca. Vor primi o amenda mai mica si trecem la pasul urmator. Asa se intampla in multe alte tari, nu stiu de ce aici, in Romania, avem fixatia aceasta de a merge pana la ultima cale in instanta, nu conteaza ca o sa pierd, trebuie sa ma duc. La stat inteleg sa o facem, pentru ca avem Curtea de Conturi, constrangerile noastre, dar privatii ma astept sa fie mai luminati decat sectorul public.

BizLawyer: Spuneati ca vreti sa modificati legea. Exista o echipa care se ocupa de acest proiect sau e doar o intentie?

Deja lucram cu Banca Mondiala, ei ne-au facut niste recomandari, avem termene pe care ni le-am asumat fata de Guvern impreuna cu Banca Mondiala, am spus ca in primavara anului viitor vom avea draftul, proiectul de lege. Si inteleg ca exista idei din partea avocatilor in sensul acesta, de a avea o procedura de recunoastere.

BizLawyer: In urma cu aproape doi ani, pe site-ul Consiliului Concurentei a fost pusa in dezbatere Legea concurentei neloiale. De ce nu a fost promovat pana acum acest proiect legislativ?

Legea nu a avut o prioritate foarte inalta. Desi lucrurile par simple si amenzile sunt relativ mici, deci nu ai spune ca e un interes foarte mare, conceptul e destul de complicat. Din fericire suntem aproape gata. Probabil ca saptamana viitoare vom definitiva varianta Consiliului si o trimitem la Guvern. Am avut o serie de consultari cu mediul de afaceri, cred ca proiectul de lege e cu mult imbunatatit fata de cel de dinainte, e mai clar, sunt mai bine definite conceptele. Acum avem o varianta care noua ni se pare coerenta, e acceptata si de expertii Bancii Mondiala - ei sunt consultantii nostrii pe aceasta zona - si incorporeaza si feedback-ul primit din partea mediului de afaceri. Eu sper ca pana in vara reusim sa trecem de Guvern.

BizLawyer: Cam care sunt cele mai sensibile reglementari in domeniul Concurentei de care companiile ar trebui sa tina seama in activitatea lor? Cateva dintre ele, ma gandesc la intelegeri, schimb de informatii, carteluri...

Intelegerile intre concurenti sunt cele care distorsioneaza cel mai mult piata si aici este important ca managerii sa stie ca nu trebuie sa faca acest lucru, iar avocatii lor sa fie atenti, vigilenti, sa ii sfatuiasca. Este bine ca sunt din ce in ce mai multe firme care au programe de compliance prin care isi verifica procedurile interne, comportamentul angajatilor, pentru a nu incalca legea. Altfel, poate mai putin nocive, dar foarte raspandite in economie, par sa fie intelegerile pe verticala dintre furnizori si clientii lor, care, dupa cum spune teoria economica, nu sunt atat de nocive concurential, dar sunt ilegale, iar noi le sanctionam. Par sa fie foarte multe aceste cazuri si cumva trebuie sa le reducem prevalenta; dincolo de sanctionarea lor, as vrea ca autoritatea de concurenta sa faca si mai multa munca educativa. Si ne bazam, evident, si pe casele de avocatura pentru a transmite acest mesaj catre managerii si juristii care nu sunt specializati in concurenta, ca nu pot incheia genul asta de intelegeri. Trebuie sa dezobisnuim companiile romanesti de aceasta practica.

BizLawyer: Dupa 5 ani in care v-ati aflat la conducerea uneia dintre cele mai importante institutii din Romania, unde credeti ca ar mai trebui lucrat pentru a se reduce distorsiunile concurentei pe anumite piete? Ne puteti da si cateva exemple? In ce domenii si ce credeti ca ar mai trebui facut?

Distorsiunile mari vin de multe ori de la stat. Noi vorbim de sectorul privat, sanctionam firmele private, dar in acelasi timp trebuie sa fim atenti, pentru ca o lege prost gandita poate face mai mult rau decat o intelegere intre companii. De ce? Pentru ca legea se aplica, intelegerea intre privati e mai instabila, poate nu sunt toate companiile in cartel, poate unele nu o respecta... O lege proasta, o data promovata, nu e foarte usor de schimbat. Cred ca aici ar trebui sa fim foarte atenti, sa ne asiguram ca statul nu distorsioneaza concurenta prin reguli sau prin bani. Aici este vigilenta si Comisia Europeana, in privinta ajutorului de stat... Avem multe zone reglementate. Inevitabil, trebuie sa existe reglementare atunci cand ai monopoluri naturale, dar in acelasi timp vedeti ca e un proces gradual de retragere a statului din economie, de liberalizare. Anul acesta sunt elemente importante in libelarizarea pietei de energie. Cred ca cea mai mare miza asta ar fi acum: buna gestionare a proceselor de liberalizare. Pe piata gazelor, spre exemplu, nu este usor, pentru ca sunt putini actori, dar este un lucru curajos pe care il face guvernul in momentul de fata si vreau sa-l sprijinim. Oriunde avem reglementatori e o tensiune intre partea concurentiala, de care ne ocupam noi, si partea de monopol natural, partea reglementata, de care se ocupa alte autoritati. Trebuie sa fim atenti la imbinari si cred ca am progresat pe telecomunicatii, mai ales. Dar sunt si zone la care m-as uita cu mare drag, cum ar fi partea de servicii comunitare: apa, salubritate, unde sunt variatii foarte mari de la o comunitate la alta. As vrea sa vedem privatizate companiile mari de stat, care merg in pierdere, sunt tinute artificial in viata, pentru care ne gandim de ani de zile cum sa scapam de ele. Posta pare sa fie intr-o situatie mai propice privatizarii, dar voi fi foarte fericit si cand nu va mai trebui sa discutam despre ajutoare de stat la Oltchim. Si CFR Marfa ne-a dat batai de cap mari anul trecut. Apoi mai sunt si profesiile liberale, aici trebuie sa fii mereu vigilent, e o lupta continua, nu poti fi niciodata relaxat. Cam astea-s zonele la care ne uitam noi cel mai mult: energie, partea de industrii care se privatizeaza, profesiile liberale. Nu am explicatii pentru ce se intampla pe zona de servicii financiare. Acum 3 ani, consilierul guvernatorului a spus in conferinta noastra ca marjele bancilor din Romania sunt cele mai mari din Europa, iar acum doua luni a spus acelasi lucru guvernatorul insusi. Nu stiu de ce se intampla asta, dar as vrea sa am o explicatie.

BizLawyer: Mandatul in fruntea Consiliuli Concurentei s-a incheiat de curand. Va veti depune candidatura pentru un alt mandat ?

Mai am timp sa ma gandesc la acest subiect. O sa informez intai colegii si membrii Colegiului Consultativ, pentru ca ei sunt cei care fac propunerea spre Guvern. Dupa ce o sa ii informez pe ei, o sa informez si opinia publica, cred ca este mai politicos sa afle de la mine decizia, nu prin intermediul presei.

BizLawyer: Pentru ca am ajuns la acest subiect, de final de mandat, v-as intreba care credeti ca au fost victoriile Consiliului Concurentei ca institutie, ca arbitru al pietelor si daca au existat si neimpliniri personale ca sef al autoritatii.

Estimarea mea este ca lucrurile au mers in directia buna, numai ca nu au mers atat de repede pe cat mi-as fi dorit. As fi vrut sa fac lucrurile sa mearga mai repede. Ce a reusit Consiliul este ca ne miscam ceva mai repede decat o faceam inainte, duratele investigatiilor au scazut. De asemenea, suntem mai prezenti in partea de reglementare, interactionam mai mult cu Guvernul, cu ministerele si, incet-incet, si cu Parlamentul. Cum spuneam, e important nu numai sa sanctionam operatorii din domeniul privat care incalca regulile de concurenta, dar trebuie sa oprim si distorsiunile pe care statul le aduce in functionarea eficienta a pietelor. Pe de alta parte, vad conturata capacitatea de a privi un sector economic in ansamblu, incepem sa gandim in piete, vedem ce anume afecteaza functionarea lor, suntem mai iuti, dar nu reusim sa avem mai multa analiza economica in abordarea noastra.

BizLawyer: Care ar trebui sa fie prioritatile institutiei Consiliului Concurentei in urmatorii 5 ani ?

Eu oricum ma astept sa mai fiu aici o perioada, pentru ca avem o procedura extrem de complicata de numire a conducerii. Avem o componenta politica, o trecem prin Guvern, Parlament si Presedentie, dar avem si un filtru profesional, acel Colegiu Consultativ format din personalitati in afara sectorului public. Testam aceasta procedura pentru prima data, o sa vedem cum o sa functioneze. Eu sunt increzator ca va avea rezultate bune si cred ca, daca va merge la noi, se va generaliza, va fi preluata si de altii. Procesul acesta nu este insa foarte rapid. Pana cand presedintele va numi o alta conducere - mai avem 5 locuri vacante in momentul de fata - eu si colegii mei, carora ne-a expirat mandatul, avem sarcina sa asiguram functionarea institutiei. In acest context, chiar daca nu pe 5 ani, pe luni bune de acum inainte ma gandesc. Cred ca anul asta trebuie sa ne uitam la ceea ce se intampla in energie, este prima noastra prioritate. Intr-un al doilea plan sunt foarte interesant de acele lucruri inrudite - licitatii trucate, capacitatea de a detecta si de a instrumenta cazuri de cartel si de colaborarea cu alte institutii care stiu mai bine decat noi sa faca investigatii, in special cu Parchetul. Avem o unitate de carteluri, o alta de licitatii publice, ele vor fi partea noastra de investigatii. Munca oamenilor de aici va semana oarecum cu cea a procurorilor si e important ca ei sa fie mai bine specializati. Apoi, cum spuneam, vreau sa avem privatizari, sa scoatem cel putin o piatra de moara de la gatul statului, dupa atatia ani de cand tot incercam, sa vedem ca ceva se rezolva si ca nu sunt doar paliative cu care mai traim ceva luni pana gasim nu stiu ce solutie. Pe de alta parte, avem legi importante in Parlament. Exista o propunere a noastra privind plafonarea comisioanelor bancare, insusita de Guvern si trimisa spre Parlament. Am avut obiectii la legea salubritatii, presedintele a retrimis-o in Parlament, e important sa vedem ce solutie finala se va adopta. Avem ordonanta privind piata farmaceutica, data de ministrul Nicolaescu la inceputul anului, avem legea taximetriei, pe care am reusit sa o blocam anul trecut, pentru ca se propunea introducerea unui pret minim sub care taximetristii nu aveau voie sa scada tarifele si ne asteptam, cel putin in Bucuresti, la o crestere foarte accentuata a tarifelor. Sunt bucuros ca anul trecut am reusit sa convingem Comisia de Industrii a Camerei sa se mai gandeasca, sa retina proiectul, trebuie sa vedem anul asta cum vor evolua lucrurile. Si, pe langa toate aceste lucruri la care trebuie sa fim atenti, mai avem si bucataria noastra interna. Trebuie sa schimbam sinele in timp ce merge locomotiva, sa ne imbunatatim activitatea, dar fara a o opri. Avem un proiect de consultanta cu Banca Mondiala, care implica si proiecte de lege – a concurentei, a concurentei neloiale, legea ajutorului de stat - plus multe reforme interne, training, revizuirea procedurilor, colaborarea cu reglementatorii, refacerea protocoalele de colaborare cu ANRE, ANCOM, Parchet, etc. Deci, cumva trebuie sa incercam sa ne imbunatatim, dar in acelasi timp vazandu-ne de treaba.

bizLawyer


About Us

Concurenta.ro este un site de știri din grupul BizLawyer care se adresează practicienilor în Dreptul concurenței, focusat pe aplicarea regulilor de concurenţă, conştientizarea beneficiilor conformării şi riscurilor încălcării legislaţiei concurenţei.